Faceți căutări pe acest blog

Margareta Paslaru Viata, vocatie, viziune

Fotografia mea
Viata artistica daruita publicului continua prin creatii proprii, muzica populara, emisiuni radiofonice, cartea 'Eu si Timpul', sustinerea tinerilor, actiuni in folosul societatii. Sarbatorirea de la Uniunea Compozitorilor cat si aniversarea celor 50 de ani de la inregistrarea primului meu disc, m-au emotionat profund. Aprecierea colaboratorilor manifestata prin "Trofeul Electrecord" prezenta admiratorilor veniti din colturile tarii cu brate de flori, au incoronat soclul pe care am cantat in stil 'paslaresc'. Peste 700 de inregistrari, printre care ale celor 65 de compozitori care mi-au incredintat creatiile lor, scriind special pentru mine, altele, din repertoriul international - filme, compozitii muzica si text, sau inspirate de versurile poetilor, au adus bucurie milioanelor de ascultatori si continua sa atraga alte generatii pe You Tube, Twitter, LinkedIn, Facebook, G+. In 2016 am fost onorata cu placheta "Artist plurivalent" UARF, Premiul de Excelenta pentru intreaga cariera. Motto: In tinerete ne straduim sa ne facem un nume, la maturitate trebuie sa folosim 'numele' spre binele altora. Margareta Paslaru

sâmbătă, 30 august 2014

Margareta Paslaru INTERVIURI 'O fantana nesecata de muzica buna'

Veti putea urmari evolutia artistica, etape de lucru finalizate fie prin lansarea unor CD-uri,
a noilor compozitii proprii,  fie crearea propriei carti 'Eu si Timpul', fie definitivarea proiectelor umanitar-caritabile, derivate din muzica si actorie.

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/o-fantana-nesecata-de-muzica-buna-560351.html
Autor: Carmen Anghel-Dobre 19 Noi 2010 - 16:32
O fântână nesecată de muzică bună/

138382-1-margareta-cu-maurice-chevalier-midem-cannes-1969.jpgAm rugat-o pe marea artistă să pună faţă în faţă poveştile celor două albume: primul disc din cariera sa şi CD-ul aniversar.
„De la primul disc din ebonită cu Nr. 3002 «Chemarea mării» – melodie compusă de George Grigoriu special pentru vocea mea – până la noul CD de autor «Lasă-mi, toamnă, pomii verzi», am avut o colaborare trainică cu tradiţionala «Casă de discuri Electrecord». Marii muzicieni-dirijori Teodor Cosma şi Alexandru Imre m-au îndrumat la începuturi, apoi directorii casei de discuri Nestor Gheorghiu, Teodor Cartis, Grigore Petreanu, Cornelia Andreescu, alături de care am trăit istoria muzicii de calitate, au adus multă bucurie melomanilor de toate vârstele.”
Experienţa primului disc i-a rămas întipărită în suflet. „Primul meu disc 3002 a apărut într-o copertă generală fără fotografie. Profit de împrejurare pentru a face un apel către bunicii şi părinţii cititorilor de azi, rugându-i să ne comunice prin intermediul Jurnalului Naţional dacă discul 3002 se mai găseşte cumva în podul casei.... Ar fi minunat să-l putem fotografia pentru a-l păstra în arhivă. Următorul tiraj, de data asta pe suport din vinil – EDC 275  -, la care s-au adăugat alte trei piese, avea pe fundal tabla neagră, amintind că era vorba despre o şcolăriţă. «Şi-n apa mării» – cum a rămas în memoria ascultătorilor, s-a înregistrat la Radio în 1959, apoi pe disc, în decembrie 1960. Iată ce scria (peste ani) primul compozitor atras de timbrul meu, cel care mi-a mai compus alte 30 de melodii, printre care muzica filmelor «Vacanţă la mare», «Tunelul» şi «Împuşcături pe portativ».
«Chemarea mării» («Şi-n apa mării») – muzica George Grigoriu; text Mircea Block. Compozitorul povestea în  Super Magazin 1994 – În noaptea de Revelion ‘59-’60 se dă pe postul de radio de vreo şase, şapte ori. Pe 1 ianuarie ‘60 se cânta în Concert public, «pe viu», cu orchestra Radio dirijată de marele Sile Dinicu şi se transmite în direct la tv. Face tris. Lumea striga «toată de la început»... În 24 de ore se naşte un şlagăr mare şi o şi mai mare vedetă care în două luni ajunge un mit: Margareta Pâslaru şi cântecul ei «Chemarea mării» («În apa mării»)”
Compozitorul Elly Roman scria în prezentarea EDC 1217: „Intensitatea mării îşi găsea în glasul acestei copile de 15 ani rezonanţele cele mai adecvate: de aceea, «Chemarea mării» a devenit primul ei mare succes şi, în acelaşi timp, unul dintre marile şlagăre ale muzicii uşoare româneşti”.
În 1975, în revista Discul-Electrecord, Şasa Georgescu îşi amintea: „(..) Dar, după câteva zile, fata cânta pe micul ecran «Chemarea mării». O voce cu o culoare apar­te se revarsă ca un torent sălbatec, chemând par­că vântul şi valurile. Un timbru grav, matur, ce contrasta fla­grant cu mutriţa de păpuşică a debutantei. După o săp­­tămână, puţinii – în acea epocă – posesori de tele­vi­zoare nu vorbeau decât despre şcolăriţa cu «apa mării de pe întregul litoral (...)». Iar în revista Flacăra, din decembrie 1961, Sanda Faur îi lua un interviu proaspetei vedete: – Dumneavoastră aţi imprimat deci discul care a bătut toate recordurile anului...
– EuĂ
Da, discul 3002, cu piesa «Chemarea mării» pe una din feţe, a cunoscut cel mai mare tiraj în 1961: 26.000 exemplare de la prima ediţie... nu ştiaţiĂ”.
Presa avea să urmărească avidă orice informaţie despre cariera Pâslăriţei: „Informaţia / 21 decembrie 1968: Margareta Pâslaru a primit «Discul de Aur»/ În cadrul «Săptămânii discului», la magazinul Muzica, Margaretei Pâslaru i s-a înmânat «Discul de aur» – premiu acordat de C.S.C.A. pentru interpretarea compoziţiilor româneşti. Anul acesta, o dată cu ultimul disc apărut pe luna decembrie, Margareta Pâslaru a întrunit un număr de 100 de melodii imprimate la Electrecord”.
Discul de Aur acordat de CSCA (Consiliul de Stat pentru Cultură şi Artă) a determinat invitaţia de a reprezenta Casa de discuri Electrecord la M.I.D.E.M – Cannes. (Doamna Margareta completează: totalul înregistrărilor Electrecord în prezent se ridică la 249 de piese. Separat, la radio, tv, turnee în ţară şi festivaluri internaţionale se adaugă cu aproximaţie alte 430 de melodii, contabilizate de fani).
CONTEMPORANUL – 1969 – „Întoarsă zilele acestea de la Cannes, unde a fost invitată la festivităţile Târgului internaţional al Discului (M.I.D.E.M.). Margareta Pâslaru a adus cu sine o nouă confirmare a harului şi tenacităţii sale artistice: trofeul M.I.D.E.M., acordat cântăreţilor celor mai populari, ale căror discuri au fost în mod constant cele mai solicitate. Pe estrada unde defilează de obicei marile vedete ale filmului, au putut fi de astă dată aplaudaţi «idolii» muzicii uşoare: Dalida, Mireille Mathieu, Amalia Rodriguez, Adriano Celentano, Udo Jurgens etc. Printre ei, şi Margareta Pâslaru. Reamintim că supertrofeul M.I.D.E.M. a fost acordat decanului de vârsta al şansonetei franceze, Maurice Chevalier, cu prilejul aniversării a 80 de ani (...)”.
De-a lungul vremii, artista a împrumutat unele dintre piesele sale colegelor de scenă. „Regretata Anda Călugăreanu mi-a cerut permisiunea de a cânta «Timpul» în Germania. Povestindu-mi despre succesul avut cu piesa mea, i-am oferit şi Păunitei Ionescu «Voroneţ» pe versurile Constanţei Buzea, iar Evei Kiss «Spune tu care ştii atât de multe» în spectacolul Teatrului Tănase. Într-un duet inedit – eu la pian, iar Corina Chiriac solistă – am prezentat «Despotici în uimire» tot pe versurile Constanţei Buzea la Sala Radio. De altfel, Corina mi-a mai interpretat cu aplomb şi compoziţia comică «Bâlbâitul», o piesă interzisă din pricina textului... deşi nu avea legătură cu şeful statului. În anii ‘90 i-am dăruit Angelei Similea piesa «Flăcări» pe care, cu multă sensibilitate, a înregistrat-o. Versurile regretatului Virgil Carianopol, în care m-am regăsit, au fost sursa inspiraţiei.”
Ajunşi la încununarea jumătăţii de veac pe discuri Electrecord, prin intermediul CD-ului de autor, începe o altă poveste. „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi” – 1981 –  inspirată de versurile marii noastre poete Ana Blandiana, rămâne cel mai longeviv şlagăr din repertoriul meu, fiind preluat de mulţi. În 2004, „Lasă-mi, toamnă”... intră în CLASAMENTUL MELODIILOR NEMURITOARE – votată în primele zece pe site-ul Jurnalului Naţional, aşa cum a apărut în Ediţia de Colecţie de luni, 25 octombrie. A fost foarte apreciată de cititorii Jurnalului Naţional, dovadă fiind miile de răspunsuri primite la provocarea „Alegeţi şlagărul secolului XX!”. Ne aşteptam la o reacţie din partea dvs., dar nu credeam că vom număra peste 5.000 de voturi!
Piesele apreciate de melomani au fost incluse şi ele pe CD-ul aniversar. „Timpul” (muzică şi text) 1972 a rezistat în Tele-Top şase săptămâni, iar „Dacă ai ghici” (muzică şi text) a devenit Melodia Anului 1973. Apoi „Diamant fermecat” 1981, cu text de Eugen Rotaru, a obţinut prin Tele-voting Premiul de popularitate – creaţie – în emisiunea „Şlagăre în devenire” realizată de Titus Munteanu. Noua compoziţie „Fericirea mult visată” (muzică şi text) 2010 s-a clasat pe locul secund la Radio – Top Românesc. Ascultând cele 24 de melodii, veţi descoperi o altă Margareta. Unele au texte proprii, altele sunt izvorâte din versurile poeţilor consacraţi, la care se adaugă încă 12, din „potpuriul creaţiilor timpurii”. Din toate răzbat fărâme sufleteşti, dureri, bucurii, confesiuni, tristeţi sfâşiate de speranţă, explozii rebele, iubire purificată prin flacăra pasiunii, speranţă, rugăciune....”
Culegerea tipărită a unor compoziţii de pe acest album aniversar va fi lansată miercuri, 24 noiembrie, ora 13:30, la magazinul MUZICA, de pe Calea Victoriei. Aici, sesiunea de autografe va continua.

Pasiune
Noua piesă care deschide CD-ul de autor se nu­meşte „Era o fântână”. „Versurile Elenei Farago m-au obsedat într-atât, încât mă pomeneam fredonând melodia primelor versuri. Sonorităţi orientale seculare aduse de turci, bulgari, tătari, convieţuind paşnic la noi, formea­ză introducerea orchestrală; imagini dobrogene ari­de mi-au apă­rut în pulberi spulberate de vânt, tra­versate de fantoma fântânilor cu cumpănă. În video­clipul imaginat de mine, aş filma imagini suprapuse, spiritele celor însetaţi, dezamăgiţi de «apa sălcie, şi caldă, şi rea, APA VIEŢII» prăbuşiţi înainte de a fi ajuns să soarbă apa  vie din poves­te”, încheie Margareta Pâslaru

 W

joi, 21 august 2014

Margareta Paslaru - in memoria artistei fotograf Liana Grill

Va impartasim cateva dintre imaginile preferate realizate de regretata Liana Grill care ne-a parasit in august 1997. A fost membra a asociatiei Artistilor Fotografi din Romania. Captand unghiuri si expresii ne dezvaluie personajul Margareta Paslaru subliniaza diversitatea trairilor a posibilitatilor artistice talmacite atat prin muzica, cat si in proza. Compozitorul Doru Popovici spunea in 1981: Margareta Paslaru este, poate, una din putinele noastre reprezentante ale genului care are - fara exagerare - "vocatia teatrului total"






vineri, 8 august 2014

Margareta Paslaru in revista 'Actualitatea Muzicala'

Margareta Paslaru in "Actualitatea muzicala" 2014
Sursa: Actualitatea muzicala nr.5 / mai 2014 / autor Octavian Ursulescu
 
Albumul cu amintiri
Revedere emoţionantă, după 45 de ani, pe scena Sălii Palatului, unde Margareta Pâslaru i-a înmânat lui Mireille Mathieu, înrămată, fotografia laureaţilor Galei MIDEM (Târgul internaţional al discului şi al editurilor muzicale), din ianuarie 1969, de la Cannes! Ocazie pentru noi să reamintim şi celor mai tineri că am avut întotdeauna artişti cu care să ne mândrim. Spre deosebire de celelalte ţări, unde “Discul de aur” se acorda pentru un disc, LP sau single, la noi se totalizau vânzările, Margareta primind acest trofeu în decembrie 1968, pe baza vânzărilor uluitoare pentru acele vremi, verificate şi aprobate de Consiliul de stat pentru cultură şi artă. Pentru a avea o imagine, încă de la debut, în 1961, vânduse 20.000 de unităţi cu “Chemarea mării” de George Grigoriu, apoi, prin 1963- 1964 vindea numai în ţările socialiste în jur de 300.000 de exemplare anual, după cum scria presa din RDG sau Ungaria. Organizarea, tipic românească (nu s-a schimbat nimic până azi, staţi liniştiţi!) a făcut ca discurile Margaretei Pâslaru să ajungă la Cannes... după încheierea târgului!

 

Chiar dacă atunci conducerea politică nu încuraja foarte tare mediatizarea unor asemenea succese internaţionale, publicaţiile “Contemporanul” şi “Săptămâna” au acordat spaţii acestei premiere pentru ţara noastră. Pe scena de la Cannes campioana vânzărilor din ţara noastră a stat alături de, între alţii, Amalia Rodrigues, Dalida, Udo Jürgens, Mireille Mathieu, Adriano Celentano, James Last, Adamo, Karel Gott, Muslim Magomaev (care a făcut un succes uriaş în URSS cu “Să cântăm chitara mea” de Temistocle Popa!), Patty Pravo, Peter Alexander, Juan Manuel Serrat, toţi recompensaţi cu un simbolic “Disc de marmură”. Mai putem visa azi la o asemenea companie? La Gala trofeelor, desfăşurată pe 25 ianuarie 1969, au cântat, ca invitaţi de onoare, Gilbert Bécaud, Sergio Endrigo, Massiel, Mary Hopkin. Doi dintre aceştia au fost legaţi de acordarea unor trofee MIDEM pentru creaţie, lui Bécaud pentru “Et maintenant” şi lui Ruskin pentru “Those Were the Days” (“Le temps des fleurs” în variant franceză), cu care solista galeză Mary Hopkin a triumfat la Eurovision. De fapt acest cantec este o adaptare a unei melodii populare rusesti inregistrata prrin anii’20 “Daragoi dlia maia” (Mi-eşti drag). Interesant este faptul că discul lui Hopkin a fost produs de Paul McCartney, la casa Apple! Revenind la marea galăMIDEM, aici s-a acordat şi un super-trofeu lui Maurice Chevalier, la împlinirea a 80 de ani. De menţionat că în 1968 Margareta Pâslaru fusese laureată a puternicelor festivaluri internaţionale de la Sopot (Polonia) şi Braşov (“Cerbul de aur”). Dar apreciata noastră artistă nu s-a cantonat niciodată în trecut, oricat de strălucit ar fi el: de curând a înregistrat o compoziţie a lui Jolt Kerestely, pe un text propriu, “Iubiri platonice”, şi a lansat albumul “Actorii cantă”, încasările acestuia fiind vărsate, ca de obicei, în scopuri umanitare.
________________________________________________________________________________
 
Sursa: Actualitatea muzicala nr. 2 / femruarie 2014 / autor Octavian Ursulescu
 
Creaţiile Margaretei
 
De-o viaţă, adică de vreo 55 de ani, de când a debutat, ne-am obişnuit să-i spunem, simplu, Margareta... Anii au trecut, artista s-a maturizat, iar între piesele pe care le lansa apăreau tot mai mult creaţii proprii, pe care în ultima vreme compozitoarea s-a gândit (şi bine a făcut) să le ofere tiparului, spre folosinţa şi desfătarea celor care mai preţuiesc muzica uşoară. De curând a apărut, la editura “Glissando” a Universităţii naţionale de muzică Bucureşti, Caietul II, tipărit în elegante condiţii grafice, un singur reproş fiind legat de absenţa diacriticelor, în interior. Caietul poartă titlul “Margareta Pâslaru şi creaţiile sale” şi supratitlul “Libertatea nu se învaţă...”, pornind de la primul din cele 26 de cântece. Între acestea se numără adevărate şlagăre, cum ar fi “Lasă-mi, toamnă, pomii verzi!” sau “Turneul”, dar în general sunt piese mai noi, unele elaborate în perioada când artista locuia în SUA (“Our day, Children’s day” – când i-a convins pe americani să serbeze Ziua copilului de 1 iunie, “Un pod peste Ocean”), altele legate de implicarea Margaretei în acţiuni umanitare (“Fii voluntar!”) - se ştie, de altfel, că toate încasările rezultate din vânzarea discurilor şi cărţilor sale sunt colectate în scopuri caritabile. Majoritatea melodiilor este semnată, muzică şi text, de Margareta Pâslaru, dar la unele creaţii autoarea face apel la versuri aparţinând unor Mihai Eminescu, Agatha Grigorescu Bacovia, Romulus Vulpescu, Elena Farago, Adrian Păunescu, Ana Blandiana, Constanţa Buzea. Caietul include fotografii şi aprecieri din partea unor personalităţi, fiind o micuţă şi frumoasă carte de 60 de pagini, pe care v-o recomandăm cu căldură.
________________________________________________________________________________

Sursa: Actualitatea muzicala nr. 1 / ianuarie 2014

Margarea Paslaru_ 'Margareta 70'
 
Un album cu adevărat de colecţie, editat de Fundaţia Radio România (sperăm să aibă şi difuzare pe măsură, fiindcă toate drepturile de autor sunt cedate “Băncii de alimente” a Crucii roşii), retrasând 55 de ani de carieră exemplară. CD-ul include 14 piese, 2 spoturi şi un medallion radiofonic, între care 8 compoziţii ale protagonistei şi 3 piese folclorice. Alte 3 piese sunt semnate de Jolt Kerestely (înregistrările s-au făcut la “Midi Sound Studio”, cu Jolt şi Andrei Kerestely) şi Ovidiu Lipan Ţăndărică. Ca de obicei, Margareta Pâslaru compune fie pe versuri proprii, fie pe cele ale poeţilor noştri, de această dată fiind vorba de Mihai Eminescu, Elena Farago, Agatha Grigorescu Bacovia. Notăm, între altele, titluri cum ar fi “Libertatea nu se învaţă”, “Ce suflet trist”, “Amanţii mei sunt cărţile-nţelepte”, “Era o fântână”, “El te aşteaptă”, “Fericirea mult visată”, “Tango Toledo”. Albumul include un booklet consistent, ilustrat cu multe fotografii, şi evidenţiază colaborarea cu Călin Grigoriu, Capriel Dedeian (chitară), Marcian Petrescu (muzicuţă).
 
 

toate postarile

Arhivă blog