Faceți căutări pe acest blog

Margareta Paslaru Viata, vocatie, viziune

Fotografia mea
Viata artistica daruita publicului continua prin creatii proprii, muzica populara, emisiuni radiofonice, cartea 'Eu si Timpul', sustinerea tinerilor, actiuni in folosul societatii. Sarbatorirea de la Uniunea Compozitorilor cat si aniversarea celor 50 de ani de la inregistrarea primului meu disc, m-au emotionat profund. Aprecierea colaboratorilor manifestata prin "Trofeul Electrecord" prezenta admiratorilor veniti din colturile tarii cu brate de flori, au incoronat soclul pe care am cantat in stil 'paslaresc'. Peste 700 de inregistrari, printre care ale celor 65 de compozitori care mi-au incredintat creatiile lor, scriind special pentru mine, altele, din repertoriul international - filme, compozitii muzica si text, sau inspirate de versurile poetilor, au adus bucurie milioanelor de ascultatori si continua sa atraga alte generatii pe You Tube, Twitter, LinkedIn, Facebook, G+. In 2016 am fost onorata cu placheta "Artist plurivalent" UARF, Premiul de Excelenta pentru intreaga cariera. Motto: In tinerete ne straduim sa ne facem un nume, la maturitate trebuie sa folosim 'numele' spre binele altora. Margareta Paslaru

duminică, 25 ianuarie 2015

Margareta Paslaru prezinta pe...Nadia Trohin la 'Espresso' cu Daniela Ivanov



Va invitam sa urmariti Espresso de week-end cu Daniela Ivanov, duminica de la 7.20 la 9.00. 

Rubrica 'Margareta Paslaru prezinta pe...' a deschis astazi cel de al saselea an de existenta in eter. 

Sustinerea tinerilor talentati  face parte din programul "Voluntarii muzicii" initiat de Margareta Paslaru cu ani in urma


Nascuta in Chisinau, Nadia Trohin decide sa studieze Conservatorul la Bucuresti, ca mai apoi sa fie remarcata si sa ajunga una dintre cele mai bune soliste de jazz din Romania.
Potenţialul tinerei artiste este descoperit şi şlefuit de Mircea Tiberian care o îndrumă spre calea jazz-ului.
Anii trec, Nadia îşi termină studiile, se înscrie la masterat, iar anul 2011 îi aduce şi prima ei apariţie discografică alături de un prestigios grup de instrumentişti: profesorul ei, apreciatul pianist şi compozitor de jazz Mircea Tiberian, bass-istul american Chris Dahlgren şi bateristul german Maurice de Martin cu care, după o idee aparţinând lui Mircea Tiberian, retrasează în spirit jazz-istic, cele mai cunoscute şi iubite cântece interbelice.
Despre acest album, dar si despre Nadia Trohin, aflam mai multe, dintr-un interviu special, realizat de Margareta Paslaru.
 
 Montaj - Alex Buzica
W

joi, 15 ianuarie 2015

Margareta Paslaru canta versuri de Mihai Eminescu


Vreo zgâtie de fată a fost compusă în 1979. Figureaza pe CD-ul “Bucuria de a cânta” 2008, disc dedicat dirijorului si compozitorului Sile Dinicu.  Drepturile de autor ce-i revin artistei din vânzarea acestui CD sunt donate în beneficiul pensionarilor Orchestrei Radio dirijată de Sile Dinicu.
 
Click video Margareta Pâslaru “Vreo zgâtie de fată”


Ce suflet trist  - compusă în 1995 figureaza  pe CD-ul “Margareta 70” lansat in 2013.  Margareta Pâslaru și colaboratorii sai doneaza incasarile  în beneficiul programului “Banca de Alimente” – Crucea Roșie.


 
 
 

Partitura melodiei este cuprinsă în caietul II MARGARETA PÂSLARU și creațiile sale - Libertatea nu se învață, tipărit de Editura Universității Naționale de Muzică București.

 
 
 
 
 
 
Păsările nu mor niciodată - muzica Margareta Paslaru 1980, text Ovidiu Dumitru inspirat de Eminescu. Piesa a fost inclusa pe disc vinil și pe CD-urile "Margareta, Best of...", "Muzica de colectie - vol. 29 - Margareta Pâslaru - Jurnalul National" si CD-ul de autor "MARGARETA, 50 de ani de la primul disc - Lasa-mi toamna, pomii verzi".

vineri, 9 ianuarie 2015

Margareta Paslaru 'Evit turnul de fildes' - OK Magazine

INTERVIU cu Margareta Pâslaru: „Evit turnul de fildeş“

 „Un mit al muzicii uşoare“. Este descrierea atât de concisă şi pertinentă făcută de compozitorul George Grigoriu doamnei cu care am avut onoarea să stăm de vorbă, la început de an nou


N-a fost greu să înţeleg, deşi n-am trăit fenomenul Pâslărismului, ce-i fascina pe părinţii sau chiar buni­cii noştri la această mare doamnă. Răsfoind albumele virtuale cu fo­tografii de arhivă, dar, mai ales, stând de vorbă personal cu Margareta cea veşnic tânără, am ajuns să înţeleg fascinaţia de atunci şi respectul de acum pentru cea care a făcut enter­tainment cu mult înainte ca acest cuvânt să fie cunoscut la noi. „Faptul că publicul meu îmi apre­ciază arta, dăruirea şi pasiunea îmi dă satisfacţia lucrului bine făcut“, declara Margareta în 2009, cu mult înainte ca această expresie să devină un slogan popular. Un lucru bine făcut timp de 57 de ani, ani în care artista a sedus o generaţie, a avut puterea s-o ia de la zero în America, pentru a se întoarce apoi acasă, plină de inspiraţie. Astăzi, este la fel: compune, cântă la pian, scrie, are pla­nuri, este activă. Pe scurt, Margareta Pâslaru nu trăieşte în trecut.

http://www.okmagazine.ro/sectiune/people/interviuri/articol/interviu-margareta-paslaru-evit-turnul-fildes
Probabil că aţi mai auzit această întrebare de mii de ori, dar, văzându-vă astăzi, la 71 de ani, atât de tânără fizic, dar şi în spirit, vă întreb şi eu: cum reuşiţi să opriţi timpul în loc?
Margareta Pâslaru Vă mulţumesc pentru com­pliment. Atitudinea dezvăluie starea interioară, iar ochii, vorba poetului, sunt oglinda sufletului. Cât despre timp, nu l-aş opri în tipare depăşite, timpul îmi dăruieşte zilnic ceva nou, o dinamică angajantă.
Sunteţi neobosită şi, de câte ori reiau legătura cu dvs., aveţi atâtea planuri să-mi împărtăşiţi.
Faptul că sunt invitată mă stimulează, iar pro­priile idei completează suita activităţilor care de­păşesc sfera muzicală. Artiştii care s-au afirmat în anii ‘60 rămân deschizători de drumuri prin diversitatea abordată.


Sunteţi conştientă că Pâslărismul este încă în floare în România? N-aveţi idee de câte ori se fredonează şi azi „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi“!
Mă bucur dacă pasiunea mea transmite emo­ţie. Totul derivă din muzică! O nouă generaţie de ascultători fredonează şi recenta compoziţie pro­prie, „Libertatea nu se învaţă“, piesa care deschide CD-ul „Margareta 70“, editat de Fundaţia Radio România, cu drepturile donate „Băncii de Alimen­te“. Aceeaşi compoziţie a fost preluată de duetul Marius Bodochi şi Mihai Bisericanu pe CD-ul de autor „Actorii cântă“, ale cărui încasări sunt donate campaniei UNITER „Artiştii pentru Artişti“. Profit de această împrejurare pentru a mulţumi întregu­lui colectiv pentru solidaritate, spre binele colegi­lor vârstnici: Rodica Mandache, Emilia Popescu, Marius Manole, Florin Zamfirescu, Maria Buză, Silviu Biriş, Gelu Niţu, Mihai Bisericanu, Corina Chiriac, Anca Sigartău, Ovidiu Niculescu, Mirela Jienescu, Călin Grigoriu şi Jolt Kerestely.
Sunteţi oprită pe stradă de admiratori, primiţi complimente?
Recunosc entuziasmul lor sincer chiar şi la cumpărături. Unii vor să ne fotografiem cu telefo­nul, alţii mă ajută să găsesc un taxi. Admiratorii fi­deli au fost nelipsiţi de la evenimentele mele pre­cum lansarea CD-ului „Actorii cântă“, la Magazinul Muzica, reeditarea audiobook-ului „Basme ferme­cate“ la Târgul de carte Gaudeamus sau expoziţia creaţiilor mele vestimentare de la Muzeul Naţio­nal de Istorie şi îmi dăruiesc minunate buchete de flori chiar de la Galaţi, Craiova, Giurgiu.
Ei ar vrea să ştie şi ce se întâmplă în spatele cortinei. Cum arată o zi din viaţa dvs., atunci când nu cântaţi, compuneţi, scrieţi?
Nu-mi ajunge timpul pentru câte mai am de fă­cut. Ideile abundă, găsesc soluţii pentru a realiza un anume concept. Mă educ, şlefuiesc mesteşugul artistic, prin artă spiritul se purifică. Evit turnul de fildeş. (râde)
Sunteţi destul de activă şi pe pagina de Facebook. Dumneavoastră postaţi sau vă ajută cineva?
Şi una, şi alta. Un tehnician curăţă pagina de impurităţi.
Puţini ştiu că fiica dvs., Măriuca, care trăieşte în SUA, v-a dăruit, în urmă cu câţiva ani, un nepot. Spuneţi-ne mai multe despre acest eveniment fericit din viaţa dvs.
Luca, nepoţelul meu zburdalnic, a împlinit pa­tru ani şi jumătate. Îi plac poveştile pe care i le in­terpretez şi sportul cu mingea, fireşte. Mi-a dăruit un glob „pictat“ de el în nuanţe verzui, împreună cu un desen, abstract. Este minunat, facem naveta pe rând şi ne vedem zilnic pe Skype.
Care este locul dvs preferat din ţară? Dar al fetei şi-al nepoţelului dvs, când vin în România?
A numi un loc „preferat“ diminuează impor­tanţa altor spaţii cu aceeaşi valoare sentimentală. Prin urmare, semnificaţia expresiilor „cea mai“, „cel mai“ fluctuează. Iubim parcul Cişmigiu, pe aleile căruia am copilărit atât eu, adusă de buni­cu’, sculptorul Ion Dimitriu Bârlad, la o plimbare cu barca, cât şi fetiţa noastră, Măriuca, pe care o atrăgeau leagănele şi muzica din foişor. Desigur, şi valurile mării rămân amintiri frumoase, muzica lor m-a inspirat.

Spuneţi că nu trăiţi în trecut şi că vreţi să vorbiţi despre ziua de azi, activă fiind. Dar nu vă cuprinde niciodată melancolia şi dorinţa de a răsfoi albume cu fotografii vechi?
Sunt o visătoare care luptă pentru visele ei. Nu cunosc melancolia, lucrez la volumul al doilea al cărţii „Eu şi Timpul“, ceea ce mă obligă să caut fotografii din diferite decenii, ilustraţii aşteptate de cititori. Mă mândresc cu ele, fireşte.


Aţi fost vreodată vanitoasă?
Nu.
Aţi avut, de-a lungul timpului, nişte reguli alimentare stricte? Bănuiesc că aţi fost adepta unui meniu sănătos, pentru a ajunge să arătaţi atât de bine acum. Ce consumaţi cu preponderenţă la o masă şi de ce alimente vă feriţi?
Având un program imprevizibil uneori, hrana era frugală. Mâncam ce găseam, între repetiţii, pe drum, în autobuzul de turneu, la cabină. După spectacol, comandam o supă fierbinte în camera de la hotel. Din fericire, nu sunt gurmandă, nu gătesc. Îmi plac andivele, ouăle fierte, peştele cu lămâie, pâinea prăjită cu brânzeturi, fructele. Mă răsfăţ, uneori, când găsesc la cofetărie plăcintă proaspătă cu mere.
Nu vă era greu să vă afişaţi atât de frumoasă şi seducătoare în epoca sobrietăţii comuniste? Nu vă era frică de invidia cuiva... nu dăm nume?
Exteriorul trecător nu m-a preocupat nicioda­tă. Diversitatea propriilor posibilităţi îmi călăuzea imaginaţia către valori rezistente în timp.
Am înţeles că vă ocupaţi singură de vestimentaţiile de scenă. Cum aşa? Eraţi propriul dvs. designer?
Da. Încă din anii ‘60 îmi schiţam costumele po­trivit melodiilor încredinţate, colaboram cu arhi­tecţii Ghiţulescu. Am fost aleasa a 63 de compozi­tori, care mi-au îmbogăţit repertoriul, aproximativ 700 de înregistrări dintre o mie de melodii, inclu­siv compoziţii proprii, cântate în turnee interna­ţionale. Câteva creaţii vestimentare proprii, care au susţinut creaţii muzicale, se află în prezent la Muzeul Naţional de Istorie.

În încheiere, vreau să vă întreb unde v-a prins Anul Nou? Şi ce vă doriţi pentru anul acesta?
Revelionul m-a prins în familie. Trebuie să re­cunosc că după anul aniversar 2013, chiar şi 2014 a fost unul bun profesional, iar de la 2015 îmi do­resc realizarea a două proiecte: o galerie de artă multifuncţională şi un spectacol coregrafic ine­dit, pe vocile artiştilor care interpretează muzica CD-ului „Actorii cântă“.

Ascultă aici noua melodie compoziţie pro­prie „Libertatea nu se învaţă“!


Foto: Lucian Năstase


W

duminică, 4 ianuarie 2015

Margareta Paslaru prezinta pe...George Ionut Virban la 'Espresso de week-end' cu Daniela Ivanov

Va invitam sa urmariti Espresso de week-end cu Daniela Ivanov, duminica de la 7.20 la 9.00.  


Il veti ascultat pe tenorul  George Ionut Virban, student la Conservatorul Ciprian Porumbescu si bursier al Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei, tot  in cadrul rubricii 'Margareta Paslaru prezinta pe'....

Sustinerea tinerilor talentati  face parte din programul "Voluntarii muzicii" initiat de Margareta Paslaru cu ani in urma

http://www.trilulilu.ro/margareta-paslaru-prezinta-pe-george-ionut-virban#ref=profil

Asistenta tehnica, Alex Buzica.






vineri, 2 ianuarie 2015

'Ideile Margaretei'..Paslaru apreciate de Daniela Caraman Fotea

Foto Ioana Chirita - 'Nocturne'
Daniela Caraman Fotea despre 'Ideile Margaretei'

IDEILE MARGARETEI... 
…se derulează în crescendo; dobândesc înveșmântări inedite, emoționante, cu urmări benefice, nu doar artistic: pentru că MARGARETA PÂSLARU – la ea mă refer, și-a făcut o regulă de viață în a-și ceda drepturile materiale cuvenite pentru discuri, celor în nevoie, copiilor dar și artiștilor de vârsta a treia. Așa se recomandă și CD-ul care marchează finalul acestui an: ACTORII CÂNTĂ, editat de UNITER, FONDUL DE SOLIDARITATE TEATRALĂ, în beneficiul Campaniei Naționale „Artiștii pentru artiști - ediția 2014”.
 
Margareta ne oferă un program de autor – compozitor: piese noi și mai vechi (între ele și câteva interzise altădată la difuzare; un exemplu, cea cu titlul ...Se ...bâlbâie...!). Orchestrațiile sunt noi, profesional concepute, cu fantezie ritmică și armonică de Călin Grigoriu (majoritatea), George Natsis, Mircea Drăgan, George Popa, Andrei Kerestely. Reîntâlnirea cu arta lui Radu Goldiș fiind la rândul ei delectantă. Masterizare Jolt și Andrei Kerestely.
Ideea salutară a Margaretei a fost alăturarea în florilegiul interpretării a vocilor unor artiști ai scenei teatrale, mulți aflându-se la prima lor întâlnire cu Euterpe. Recunosc: actori cu talent vocal au existat în context (Florin Piersic, Ștefan Iordache). Dar, distribuția, alegerile compozitoarei au fost acum, salutare: varietatea aparițiillor – 12 – pe scena ...audio crează o extraordinară diversificare a mijloacelor de expresie, fiecare protagonist valorizând o cât mai bogată zestre a artei actorului. Lesne de remarcat cum de la o strofă la alta, chiar de la un vers la altul registrul se schimbă.
 
Ce fantezie, ce emulație! Emoția, ineditul, copleșesc. Cu un ingredient neașteptat: în atmosfera (aproape a) fiecărei piese, se simte, așa ca o străfulgerare, o sugestie a timbrului Margaretei... cea mai apropiată fiind Emilia Popescu. Maria Buză este excepțională, (ca de altfel în tot ce face). Are și o partitură superbă pe versurile unicat ale Agathei Grigorescu Bacovia: Amanții mei sunt cărțile-nțelepte... Mihai Bisericanu declara într-un interviu că a simțit cântând, o nespusă libertate. O și transmite! Silviu Biriș – o mare surpriză; glas agreabil, modulații neașteptate ale verbului, temperament. Întâlnirea, momentul de suprapunere, de topire a timbrului său cu sonoritea violoncelului măiestru condus de virtuozul Ștefan Cazacu, este o secvență antologică. Rodica Mandache găsește în melodia Pasiunea accente de ...midinetă! Mirela Jienescu – moment de candoare printr-o voce suavă. Shakespeare-anul Marius Bodochi, împlinește dramatismul printr-o perfectă rotunjire a silabei, sunetul glasului îi evocă imaginea impresionantă. Marius Manole nu cântă: parcurge o incantație... Corina Chiriac nu ne lipsește de umor. Gelu Nițu are sensibilitatea din poveștile lui Creangă. Florin Zamfirescu – sincer, nu mi-l închipuiam cântând, modulează și... literele! Ovidiu Niculescu ne poartă în ambianța interpretărilor moderne.
 
Suntem în permanență captați de noi și noi mesaje expresive. Dorești revenirea la audiții. Rezultatul este și el neașteptat: reauzirea nu epuizează. Discul face parte dintre cele pe care le păstrezi aproape, apelându-l ori de cîte ori dorești o bucurie. Împlinită și de secvența duhovnicească a muzicii creată pe rugăciunea Tatăl Nostru.
 
Discul Margaretei nu părăsește atmosfera șlagărului. Am căutat să-mi conturez o preferință între piesele – altele decât secvența numită mai înainte. A fost greu pentru că programul se cere ascultat în integralitate, în căutare și dobândire a satisfacției sonore.
 
Și încă un gând: Margareta, prin ideea de distribuție aleasă a conceput un scenariu, un fel de emisiune înscenată, așa cum semnau odinioară la Televiziune un Alexandru Bocăneț, Titus Munteanu, Cecilia Silvestri... Impecabilă îngemănare de muzică, vers și interpretare.
 
Parafrazând hit-ul notoriu al Margaretei care încheie programul – Lasă-mi, toamnă, pomii verzi, interpretat de întreaga garnitură solistică, pot formula pentru Margareta și inspirația ei mereu înnoită o rugă: Lasă-i, Doamne, pomii verzi...
W
Sursa: Sursa: cimec.ro / autor Daniela Caraman Fotea / 28.10.2014
W
 

toate postarile

Arhivă blog