Margareta Paslaru lansarea albumului de autor PROVIDENTA la Magazinul Muzica

Aniversand 60 de ani de activitate, Margareta Paslaru a lansat albumul "Providenta"

Agerpres anunta: “La 29 martie are loc lansarea albumului de autor ''Providenţa'' al îndrăgitei şi apreciatei soliste de muzică uşoară Margareta Pâslaru, prilej cu care artista aniversează 60 de ani de activitate. Evenimentul are loc la Magazinul Muzica, la ora 13.00. Albumul aniversar este realizat în beneficiul Asociaţiei Nevăzătorilor din România. (…)” - https://wwwb.agerpres.ro/documentare/2018/03/29/lansarea-albumului-providenta-al-artistei-margareta-paslaru--81791

Sursa: sapte seri.ro_ 29.03.2018, Margareta Pâslaru lansează album aniversar  "(...) Versurile pieselor sunt semnate de Margareta Pâslaru (Providența, Morfeu Mâinile sale te-au atins, Cumințenie, Avantaj-Dezavantaj, Time is a monster, duet cu Ovidiu Niculescu, Fărâmiță - cu acordeonistul Paul Gheorghe, Diz me tu Live: Ceasul vrăjitor - la pian compozitoarea, Bunicii mei, A nimănui), Ana Blandiana (O furnică poetă, Părinții, Lasă-mi, toamnă, pomii verzi), George Bacovia (Tags - veșnic, singur, plouă), George Țărnea (Nani Făt-Frumos cu George Nicolescu și fetița Angela Gheorghiu, Cântecul jucăriilor părăsite), Oscar Wilde (The Ballad of Reading Gaol, dialog cu Mircea Radu), Marius Tucă (La un capăt al lumii tu, la celălalt eu, cu violoncelistul Ștefan Cazacu), Elena Farago (Era o fântână), Constanța Buzea (Viața merge mai departe)

Orchestratorii melodiilor au fost Andrei Kerestely, Călin Grigoriu, Mircea Drăgan, Radu Goldiș Adrian Antonescu, Nicu Patoi, George Popa, Rolf Arbrich.

Celebra piesă "Lasă-mi, toamnă, pomii verzi" - cel mai longeviv şlagăr componistic se bucură și de participarea actorilor Emilia Popescu, Marius Manole, Rodica Mandache, Mihai Bisericanu, Anca Sigartău, Silviu Biriș, Florin Zamfirescu.(…)”

Margareta Paslaru, Ilinca Belciu, Emilia Popescu, Alexandra Cepraga,

Jolt Kerestely, Oana Georgescu, Andrei Enescu

Evenimentul a fost prezentat de scriitoarea Oana Georgescu, iar printre personalitatile prezente am remarcat compozitori, orchestratori, producatori radio si tv, artisti si reprezentanti ai Asociatiei Nevazatorilor din Romania: Jolt si Andrei Kerestely, Magdalena Tara, Iulia Radu, Segiu Radu Ruba, Lucia Popescu Moraru, Augusta Lazarov Petrescu, Catalin Anchidin, Emilia Popescu, Jeanine Stavarache, Stefan Iancu, Stela Enache, Natalia Guberna, Geanina Corondan. Au fost si George Nicolescu si fetita Angela Gheorghiu, cei care au interpretat impeuna cu Margareta Paslaru piesa “Nani Fat-frumos”.

Margareta Paslaru si Sergiu Radu Ruba             George Nicolescu si fetita Angela Gheorghiu

Magazinul Muzica a devenit neincapator, publicul a inceput sa vina cu mult inainte de ora anuntata iar nerabdarea de a avea noul album si autograful Margaretei Paslaru a intors oarecum firul evenimentelor. Sesiunea de autografe a inceput cu 30 de minute inainte de festivitate si a continuat 2 ore dupa. Cei care reusisera sa se apropie de Margareta Paslaru, sa-i spuna cateva vorbe, sa faca o fotografie si sa primeasca autografe prelungeau cat puteau momentul. La final distinsa artista a multumit pentru  florile daruite din admiratie si respect de catre cei veniti la eveniment.

Margareta Paslaru, Lucia Popescu Moraru, Augusta Lazarov Petrescu

Sursa: news.ro_ 29.03.2018_ autor Patricia Marinescu: Margareta Pâslaru a lansat „Providenţa”, album care marchează 60 de ani de carieră: "(…) Este prima solistă de muzică uşoară care a primit la Cannes Trofeul M.I.D.E.M., în 1969, după ce în România a câştigat Discul de Aur în 1968. La începutul anilor 1980 s-a mutat în Statele Unite şi de atunci participă şi organizează campanii umanitare. Palmaresul său cuprinde peste 700 de înregistrări, rezultat al colaborării cu 65 de compozitori, dar şi al interpretării unor piese din repertoriul străin.

În 1996, a devenit membru de onoare UNICEF pentru promovarea artei muzicale româneşti şi protecţia copilului, iar în 2000, cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti. A primit, în 2013, Ordinul Coroana României în grad de Cavaler, decoraţia fiind înmânată de principesa Margareta, în numele regelui Mihai I. În 2016, Margareta Pâslaru a fost recompensată cu placheta ”Artist plurivalent”, premiul de excelenţă pentru întreaga carieră oferit de Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film.”

Margareta Paslaru, Stefan Iancu, Catalin Anchidin

Sursa: libertatea.ro_ 29.03.2018_ autor Florin Ghioca, Margareta Pâslaru, în lacrimi la lansarea albumului “Providența” - fragment : "Vizibil emoționată, artista le-a mulțumit tuturor celor care au fost alături de ea în ziua lansării. De altfel, la un moment dat nu și-a putut stăpâni câteva lacrimi amintind de compozitorul George Grigoriu, cel care a lansat-o atât pe ea, cât și pe George Nicolescu, prezent și el la eveniment.

“Vă mulțumesc foarte mult. M-ați emoționat foarte tare. Mă exprim mai bine prin muzică, așa că o să vă las să ascultați muzică. Nu vreau să dezvălui mai mult. Sper să aveți o surpriză”, a spus Margareta Pâslaru (…)”  

Printre multimea de admiratori de toate varstele, i-am recunoscut pe cei veniti din alte orase, de la sute de km. Am remarcat o doamna din Giurgiu care, de 35 de ani revine cu acelasi poster pentru a adauga cate autograf an de an. Celebrul “afis cu ochii Margaretei” a devenit astfel neincapator dar si o cronica a prezentei sale la spectacole si lansari de albume si carte.

Margareta Paslaru de vorba cu domnul Laurentiu Damian

Joi, 29 martie de la ora 12:00, invitatul doamnei Margareta Paslaru este cineastul Laurențiu Damian.
Laurenţiu Damian s-a născut pe data de 25 ianuarie 1956 și a absolvit Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L Caragiale”, Secţia Scenaristică şi Regie, cu nota 10. A făcut cursuri de specializare în filme documentare şi de televizune atât în ţară, cât şi în străinătate. În 2003 a devenit Doctor Magna cum Laudae în Cinematografie şi Media. Este profesor universitar doctor al UNATC şi membru din 1990 al Senatului UNATC, precum şi preşedintele Uniunii Cineaştilor din România.

A fost vice-rector al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale – Bucureşti, în perioada 1999-2007. În 2005 a ocupat funcţia de Secretar General al Uniunii Cineaştilor Români. De asemenea, este şi membru de onoare al Cinematecii Italiene din Milano, cât şi membru al UPFAR si UARF.
Autor a peste 600 de articole apărute în reviste de specialitate pe teme de istorie şi estetică cinematografică, Laurenţiu Damian a publicat cărţile Elisabeta Bostan – unde eşti copilărie? şi Despre documentare… şi chiar mai mult. A regizat peste 100 de filme documentare, filme de ficţiune de scurt şi lung metraj, filme experimentale, pentru care a primit premii valoroase. Printre filmele care l-au consacrat se numără: Constantin Brâncuşi. Coloana sa – lecţia despre infinit (premiu Montreal), Onisim Colta – Joc, iluzie, transparenţă şi mântuire, filmul cu care Laurenţiu Damian a fost prezent la Montréal, în cadrul FIFA, şi este al doilea episod din trilogia Geometria iluziei, alături de Evadarea din trup şi de Starea de veghe, Drumul Câinilor şi Rămânerea, Faust. Drumul clipei, Iulian Mihu. Despre el aşa cum a fost. Despre noi aşa cum suntem.

Margareta Paslaru lanseaza albumul de autor 'Providenta'

Va asteptam la Magazinul Muzica, joi 29, ora 13.00. Vom face un bine prin muzica,  Asociatiei Nevazatorilor.
Producator E-media

Margareta Paslaru de vorba cu domnul Mihai Cosma

Joi, 22 martie, de la ora 12:00, doamna Margareta Paslaru vă invită la o ediție de excepție: invitat domnul Mihai Cosma, muzicolog, jurnalist și profesor universitar

https://www.youtube.com/watch?v=I94cLfsrQ9c

Este redactorul şef al Editurii Universităţii, de la înfiinţare. Din 1991 este redactor la revista Muzica. A fost redactor fondator al revistei Actualitatea muzicală (1990), a cărei activitate a coordonat-o între 2002-2015. Este fondatorul primelor premii oferite de o revistă culturală (în 1990): Premiile de interpretare şi creaţie ale revistei Actualitatea muzicală, ajunse la ediţia XXVI. Între 2009-2011 a fost redactor al revistei de cultură online „ArtActMagazine”. A colaborat şi colaborează cu numeroase ziare şi reviste din ţară şi din străinătate, printre care Evenimentul zilei, Libertatea, Curierul naţional, Cronica Română, Curentul, Cotidianul, Viitorul, Spectacolul muzicii, Muzica, Melos, Euphonia, Balcanii şi Europa, Opera (Londra) ş.a., pentru care a scris peste 800 de articole.

A realizat emisiuni la Radio România Muzical şi a participat (începând din 1984) la numeroase emisiuni la posturile naţionale de radio şi de televiziune, printre care şi multe ediţii ale emisiunii Colocviul criticilor muzicali, realizată de muzicologul Iosif Sava). Între 1995-1996 a fost criticul muzical al cotidianului Libertatea. Din februarie 2007 până în septembrie 2009 a ocupat poziţia de comentator, cu rubrică săptămânală de muzică, la cotidianul „Evenimentul zilei”.
A participat la numeroase festivaluri internaţionale, în Statele Unite ale Americii, Germania, Japonia, Italia, Ungaria, Rusia, Grecia, Olanda, Belgia, Luxemburg, Polonia, Bulgaria, China etc. Este membru sau preşedinte în numeroase jurii naţionale şi internaţionale la concursuri de interpretare vocală sau instrumentală şi manager de proiect al Concursului Internaţional de Canto „Le Grand Prix de l’Opera”. A susţinut zeci de conferinţe şi prelegeri în medii universitare, culturale sau diplomatice din România, S.U.A., Japonia şi în multe ţări europene. Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Graţie cărţilor, studiilor, conferinţelor, emisiunilor şi filmografiei pe teme enesciene este considerat un expert în problematica legată de personalitatea, cariera şi creaţia lui George Enescu.
Este membru în consiliul ştiinţific al revistei RevArt a Univeristăţii de Vest din Timişoara şi în cel al revistei ICT in musical field al Academiei de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca.
Cel mai important proiect al muzicologului Mihai Cosma este fondarea şi coordonarea Concursului Internaţional ”Le Grand Prix de l’Opera”, devenit, după 4 ediţii, unul dintre cele mai importante concursuri de canto din lume. Concursul este una dintre foarte puţinele competiţii cu acest profil care au obţinut acreditarea şi calitatea de membru al Federaţiei Mondiale a Concursurilor Internaţionale de Muzică (WFIMC).
A derulat, în calitate de producător, director executiv sau director artistic, numeroase proiecte cu studenţi, absolvenţi şi profesori ai Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti. Pentru punerea lor în operă a câştigat granturi naţionale şi internaţionale şi a beneficiat de sprijin din partea unor sponsori români şi străini.
Acestea au fost organizate în comunităţi academice, diplomatice sau culturale din România, Germania, Statele Unite ale Americii, Polonia, Franţa, Italia, Ungaria. Printre ele se numără Mostly Tchaikowsky – Statele Unite (2001), Traviata 150 – Statele Unite (2003), George Enescu’s „Oedipe” – Statele Unite (2005), The Roads of Romanticism – Polonia, Franţa, Italia şi România (2007), The International „George Enescu” Encounters – România (2007,2008,2009), Popasuri enesciene – România (2009, 2010, 2011), CHOPIN 200 – România (2010), Arii şi parafraze (2013), 60 de ani de la inagurarea clădirii ONB (2014), stagiunea simfonică a ONB, stagiunea camerală a ONB, masterclasses ale marilor artişti lirici la ONB şi multe altele. A realizat numeroase expoziţii, dedicate marilor personalităţi ale muzicii, la Operă, la Conservator, în SUA, etc.
W

Margareta Paslaru - repertoriul albumului de autor 'Providenta'

 Credit: Lucian Nastase
Veti putea comanda CD-ul accesand acest link
 https://www.filmedecolectie.ro/margareta-paslaru-providenta-cd

Margareta Paslaru aniverseaza 60 de ani de activitate neintrerupta, pe multiple planuri
1. Providența
2. Morfeu
3. O furnică poetă
4. Tags - veșnic, singur, plouă
5. Nani Făt-Frumos cu George Nicolescu și fetița Angela Gheorghiu
6. Mâinile sale te-au atins, Cumințenie
7. Avantaj-Dezavantaj
8. Time is a monster, duet cu Ovidiu Niculescu
9. The Ballad of Reading Gaol, dialog cu Mircea Radu
10. Cântecul jucăriilor părăsite
11. La un capăt al lumii TU, la celălalt EU
12. Părinții
13. Fărâmiță
14. Colinde, potpuriu
15. Era o fântână
16. Diz me tu
17. Live: dialog - cu Dimitrie Dunea
18. Live: din recitalul jubiliar 1968
19. Live: Ceasul vrăjitor - la pian compozitoarea
20. Bunicii mei
21. A nimănui
22. Mihaela, muzică de film serial, fragmente
23. Lasă-mi, toamnă, pomii verzi
24. Tatăl nostru
25. Viața merge mai departe

Muzica: Margareta Paslaru, Texte: Margareta Paslaru (1,2,6,7,8,13,16,19,20,21), Versuri: Ana Blandiana (3,12, 23), George Bacovia (4),
George Țărnea (5,10) Oscar Wilde (9), Marius Tucă (11), Elena Farago (15), Constanța Buzea(25) Orchestratori: Andrei Kerestely (14,5,6,7,8,10,15), Călin Grigoriu (2,3,11) Mircea Drăgan(20) Radu Goldiș (22,24)
Adrian Antonescu (14) Nicu Patoi (9), George Popa (23) Rolf Arbrich (18). Solo: Violoncel - Ștefan Cazacu (11) Acordeon, Paul Gheorghe (13)
Mulțumim actorilor: Emilia Popescu, Marius Manole, Rodica Mandache, Mihai Bisericanu, Anca Sigartău, Silviu Biriș, Florin Zamfirescu (23)
Înregistrări realizate în Studioul Jolt Kerestely - 2017, Masterizare: Andrei Kerestely, Coperta: Lucian Năstase.
Coproducator si distribuitor: E-Media (E-Multimedia Distribution SRL), 2018

Albumul este realizat in beneficiul Asociatiei Nevazatorilor din Romania.

 W

Margareta Paslaru de vorba cu... Irina Sarbu

Joi, pe data de 15 martie, de la ora 12.00, Radio Clasic transmite o nouă ediție a emisiunii realizate de doamna Margareta Pâslaru: invitată Irina Sârbu.
Irina Sarbu s-a nascut la 25 iulie 1983 in București. Artista este laureată a onorantului Premiu pentru debut la Gala de jazz din anul 2003. Potrivit criticului muzical Daniela Caraman Fotea, Irina Sârbu este “cea mai delectantă ofertă națională a domeniului”. Aprecierea criticului a venit comentând un recital în aer liber susținut de Irina Sârbu în cadrul  Festivalului Internațional GEORGE ENESCU.
Cariera tinerei interprete se construiește ascendent de la un concert la altul, repertoriul se diversifică și se îmbogățește, calitatea vocii sale, timbrul special și inconfundabil, bogația imaginației improvizatorice, performanța în acrobație vocală impunând-o definitiv printre cei mai buni tineri vocaliști români de jazz.
W

Margareta Paslaru a fost invitata la Gala UARF - 25 de ani de activitate

Credit foto Lucian Nastase

Margareta Paslaru - Interviu revista 'OK Magazine'

http://okmagazine.ro/people/interviu-margareta-paslaru-chipul-meu-reflecta-iubirea-celor-dragi/index.html

INTERVIU Margareta Pâslaru: „Chipul meu reflectă iubirea celor dragi“

Ne-am întâlnit cu Pâslărița părinților tăi în locul ei de suflet din Capitală, braseria Capșa, acolo unde am fost curioși să surprindem și gustul acelui parfait special, desertul tinereții artistei.

Nu-i ușor să te afli în preajma artistei care pare a fi ieșit câștigătoare în lupta cu timpul. Pentru că, fără să vrem, suntem implicați într-un fel de luptă în care niciuna dintre părți nu cedează. Noi vrem să punem pe tapet trecutul, în timp ce artista cu mai mult de o jumătate de secol de carieră insistă să povestească prezentul. A fost cel mai bine vândută artistă a anilor ‘60, dar Margaretei nu-i place să se hrănească din amintirile succesului ei de-atunci, mai ales acum, când le pregătește admiratorilor un nou album. Am vorbit, așadar, despre prezent și viitor, într-un decor care sărbătorește eleganța trecutului.

Ați împlinit 60 de ani de când sunteți pe scenă. N-ați obosit?

Pășesc în al 60-lea an activ cu diadema de platină oferită de timp. Parcă ieri serbam primii zece ani de activitate în 1968, alți 40 de ani în 1998, apoi 50 de ani în 2008. M-am hrănit cu muzică, am gustat dans, teatru, film, am scris scenarii și le-am regizat. Risc de când mă știu cu fiecare primă audiție, emisiune TV, cu fiecare compoziție, risc.

Care este secretul energiei dvs. extraordinare, la vârsta de 74 de ani?

„Pasiunea e-acel ceva ce-ți dă putere, ca sorbind venin să crezi că-i miere”. Este un vers dintr-o compoziție proprie din anul 1972. Îmbrățișez solitudinea creatoare, savurez avangarda, am rămas un spirit liber. Muzica înseamnă dăruire, contopirea simțirilor cu spiritul.

Spuneți-mi de ce ați ales să donați drepturile de autor de pe ultimul album Asociației Nevăzătorilor din România?

Faptul că în 2017 s-au închis și unitățile protejate la care lucrau persoane cu deficiență de vedere m-a tulburat profund. Vom putea face o diferență acordând asociației suport moral și material, prin vânzarea muzicii mele. Din 1993, fiecare CD și DVD vândut au avut o finalitate umanitar-caritabilă, în sprijinul unor cauze meritorii. Spirala vieții urcă spre cer, la 75 de ani va începe numărătoarea inversă. Prin urmare, las prin testament toate drepturile, rezultate din muzica interpretată la TV, pe discuri, CD-uri, YouTube și din filmele în care am jucat, tinerilor debutanți în film. Fie ei actori, regizori, scenariști, producători, muzicieni din lumea filmului. Astfel, „Premiul Anual pentru Originalitate”, în valoare de 1.000 de dolari, care îmi poartă numele – demarat în 2010 și oferit an de an – va continua după ieșirea mea din scenă (râde). Sunt aproximativ 800 de  înregistrări, inclusiv compoziții proprii – muzică și text – precum și texte pentru alți compozitori, plus adaptarea unor șlagăre în limba română.

Când lansați noul album?

Joi, 29 martie, la magazinul Muzica, anticipând sărbătoarea Floriilor, lansare la care sunt invitați toți cei care-și sărbătoresc onomastica. Va fi, astfel, o dublă sărbătoare. Tot atunci, melomanii vor primi bonus caietul III cu partiturile propriilor compoziții. După zeci de compilații cu sute de melodii cunoscute, am compus și înregistrat noul album de autor „Providența“, cu 25 de titluri. Înregistrările au avut loc în studioul compozitorului Jolt Kerestely, cu care am colaborat încă din 1964, la Radio. Am conceput anumite melodii cu text cu tot: „Mâinile sale te-au atins, Cumințenie“, omagiu adus lui Brâncuși, apoi „Providența“, „Morfeu“, „Avantaj-Dezavantaj“, „Time is a monster“, în duet cu actorul Ovidiu Niculescu, „Fărâmiță“, în amintirea lăutarului Fărâmiță Lambru. Alte compoziții au fost  inspirate de  versurile poeților, de pildă Ana Blandiana, în piesele „Părinții” și „O furnică poetă”. Am interpretat un alt duet cu Mircea Radu, „The Ballad of Reading Gaol”, după Oscar Wilde. În piesa „Tags-veșnic, singur, plouă”, inspirată de poezia „Rar“ de George Bacovia, mulți s-au regăsit.

Margareta Paslaru PROVIDENTA

Margareta Paslaru PROVIDENTA Muzica si text Margareta Paslaru 2017 - "Providenta te-a ferit de fructe amare, a gonit a ispitei chemare.....

 

Cum arată o zi din viața dvs? Cât este muncă și cât este timp liber?

Depinde. Îmi descarc ideile la pian, cizelez armoniile, textul. Apoi lucrez cu  orchestratorii. Urmează programarea înregistrării pentru care mă pregătesc studiind interpretare. În altă zi, revin la mixaj. Timpul liber ocazional este productiv și el, citesc, învăț, studiez, dau curs unor invitații la evenimente culturale. În funcție de locul în care trebuie să ajung, îmi schițez singură costumul, îmi aleg ținuta vestimentară.

Ce aminitiri vă leagă de braseria Capșa, aici unde ne-am întâlnit pentru ședința foto?

Sunt fascinată de arhitectura, istoria și rafinamentul acestui loc. Braseria servea în anii ’60 un parfait de alune senzațional. Îmi tratez prietenii și în prezent cu aceeași rețetă.

Simțiți vreodată nostalgie după tinerețea și frumusețea dumneavoastră?
 

Nu. Chipul meu reflectă iubirea celor dragi și aprecierea publicului de toate vârstele.

Există acest curent puternic împotriva hărțuirii sexuale căreia îi cad victime femeile. În tinerețea dumneavoastră vă loveați de așa ceva?

Nici vorbă. Primeam flori și complimente. Se spune că atitudinea serioasă  dezarmează intenții de acest fel.

Pe blogul dvs. vorbiți despre admiratori fideli. Va întâlniți cu fanii, interacționați cu ei pe mail sau pe social media?

Fanii veniți din alte orașe se întâlnesc la magazinul Muzica, pentru a-și completa colecția cu noile mele albume, revin la Târgul Gaudeamus și la Bookfest, unde eu susțin sesiuni de autografe. Mă informează despre muzica difuzată la Radio, TV, își distribuie videoclipuri, fotografii. Le mulțumesc tuturor pentru fidelitate și flori.

Care este cea mai mare defavoare pe care le-o face Internetul persoanelor publice?​

Reciclarea unor știri eronate, exagerări, lucruri care induc în eroare publicul, afectează credibilitatea, devin toxice pentru cititorii tineri. Vorba cântecului meu din 2012: „Libertatea nu se-nvață, ci reflectă un fel de-a fi”.

Ne-ați vorbit, în timpul ședinței foto, despre un pas de dans prezentat într-un videoclip.

Propria coregrafie pe scenă și în emisiuni TV era diferită de la o piesă la altă​. Ușurința mișcărilor se datora și faptului că am studiat în copilărie cu maestra de balet Floria Capsali. La melodia „Nimic de zis”, compusă de Ion Cristinoiu, am inclus pași pe care, ani mai târziu, i-am zărit la alte soliste. Iată impresia compozitorului Edmond Deda: „Margareta Pâslaru s-a impus în viața muzicii ușoare românești printr-un stil personal de interpretare, la crearea căruia au contribuit calitățile de timbru și inflexiuni ale vocii sale, talentul ei actoricesc înnăscut. Margareta a știut – intuitiv – să creeze un stil atât de original, încât mulți dintre interpreții noștri apăruți ulterior au fost tentați să o imite”.

V-am găsit schimbată față de întâlnirile noastre anterioare. Arătați minunat și aveți un look nou.

După doi ani în care m-am jucat colorând părul albastru, „asortat“ ochilor, am ales recent părul natural, alb-argintiu.

Spuneați că și vestimentația pentru această ședință foto este creație proprie. Ce v-a inspirat?

La Festivalul Mamaia, în 1976

Atmosfera aparte a braseriei Capșa mi-a stârnit imaginația, am desenat schița costumelor, iar croitoreasa cu care colaborez de mult, doamna Ferentz, le-a executat aidoma. Vorbind despre accesorii, mănușile purtate la această ședință foto le-am găsit la bunica mea. Ele completează și în prezent eleganța ​ținutei, după cum umbreluța de dantelă folosită la Festivalul Mamaia din 1976 a conturat atmosfera piesei încredințată de Vasile Vasilache Jr. Iar pentru costumul purtat la sesiunea foto, s-au deșirat numeroase coliere de perle, pentru a fi creat efectul mânecilor.

Știu că anumite ținute purtate de dvs. în trecut sunt expuse acum la Muzeul Național de Istorie. Care anume?

Costumele selecționate pentru expoziția „Prietenii muzeului“ au fost create în anii ’60 și ’70, în colaborare cu arhitecții Ghițulescu. Invitată la festivaluri internaționale, purtam mereu ținute cu elemente folclorice stilizate. La festivalul Maria Tănase de la Craiova, de exemplu, am purtat un costum inspirat de țesături oltenești.

Margareta Paslaru - Muzeul National de Istorie, "Expozitia prietenilor... Vernisajul a avut loc pe 11 septembrie 2014. Bucuria de a vedea Trofeul MIDEM – Cannes 1969 si propriile creatii...

​Ce simțiți când vă auziți melodiile de demult la radio?

Difuzarea pieselor din anii ’60-’70’ trage înapoi. Eu merg înainte, optez pentru noile albume de autor cu finalitate caritabilă.

Pe de altă parte, există un trend al remixării melodiilor vechi. Ați fi de acord cu un remix al melodiei “Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”, de exemplu?

Tendințele nu mă afectează, eu îmi păstrez stilul. Faptul că diferite generații de cântăreți preiau șlagărele unor vedete poate fi un compliment, dacă se respectă tema melodică și textul. Trupa Niște băieți a înregistrat o versiune nostimă a compoziției mele, „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi“, inspirată de versurile Anei Blandiana. O altă versiune interesantă a piesei este aceea pe care o puteți asculta chiar pe albumul Providența, reorchestrată de George Popa și interpretată de actori valoroși.

Foto: Sorin Stana

W

Margareta Paslaru a fost invitata in 1968 si 1969 la Festivalul International Cerbul de Aur

Mentiunea 'Cerbul de Aur' acordata solistei Margareta Paslaru de catre  Juriul International al festivalului din 1968, a inscris numele romaniei in palmaresul primei editii. Astfel, artista a fost invitata pentru un recital extraordinar in 1969.

   Calendar 8 martie 1969: Margareta Paslaru, recital extraordinar la Festivalul International "Cerbul de Aur"

Margareta Paslaru a fost aleasa pentru a reprezenta Romania la prima editie a Festivalului „Cerbul de Aur” 1968. Juriul international i-a acordat Mentiunea Cerbul de Aur, fapt ce a plasat Romania printre lauretii editiei inaugurale. 

Ca urmare, marea artista este invitata la editia din anul urmator, trecand de la stadiul de concurenta la cel de vedeta in recital. Acompaniata de  formatia sa condusa de Rolf Albricht, Margareta Paslaru a sustinut un recital extraordinar interpretand 12 melodii : compozitii proprii, melodii din repertoriul international, melodii in prima auditie ale unor compozitori romani, folclor. Este prima solista din Romania care a avut o orchestra proprie de acompaniament. In acel an, pe langa marea noastra artista, au mai sustinut recitaluri: Cliff Richard, Ilinca Cerbacev, Ghiuli Cioheli, Tereza Kesovija, Udo Jurgens, Waldemar Matuska, Barbara, Gigliola Cinquetti, Frankie Avalon, Mie Nakao si Juliette Greco. 
 
Recitalul extraordinar, in regia lui Valeriu Lazarov, a cuprins urmatoarele piese: Tarina de la Gaina, Va veni o clipa (muzica Paul Urmuzescu, text Mihai Dumbrava) prima auditie, Si tu imi placi (muzica George Grigoriu, text Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu), A nimanui sunt (muzica, text M. Paslaru), Un baiat (muzica Sonny Bono, text Aurel Felea), Azi mai mult ca ieri (muzica Camelia Dascalescu, text Flavia Buref) prima auditie, Azi vreau sa rad din nou (muzica Gene Raskin, text M. Paslaru), Nici ploaia (muzica Pace-Panzeri, text M. Paslaru), Acesta e cantecul meu (muzica Charles Chaplin, text M. Paslaru), Asa e viata (muzica Migliacci, Mattone, text M. Paslaru), Viva Maria (muzica Riszard Siszard, text M. Paslaru), Papusa (muzica F. Migliacci, text M. Paslaru)

Spicuiri din presa vremii:

A. Sandu, Scanteia 05.03.1969: "Hors-concours", din partea Romaniei vom avea prilejul sa o ascultam pe Margareta Paslaru, talentata noastra cantareata."

Mariana Parvulescu, Romania libera 08.03.1969: Numai intr-un singur an, tanara noastra cantareata a trecut de la incercarile concursului, pe podiumul vedetelor. Si Margareta de azi, aminteste si ea de un basm: "crestea intr-un an … cat altii in sapte" …

C.F. Scanteia, 09.03.1969: "Am urmarit mai intai recitalul Margaretei Paslaru. Exemplu de munca asidua, de dorinta de perfectionare, Margareta Paslaru, insusindu-si o remarcabila miscare scenica, largindu-si repertoriul; nu este numai o actrita cu mari posibilitati expresive, dar si o excelenta cantareata. Recitalul de aseara e, in acest sens, o cununa de succes."

Alexandru Cornescu, Romania libera, 09.03.1969: In partea a doua, Margareta Paslaru a oferit un recital care-i rezerva fara niciun rabat locul printre vedetele festivalului. Ea oglindeste poate cel mai bine faptul ca, alaturi de talent, si in acest domeniu nu se poate lipsi staruinta."

Stefan Carapanceanu, Revista MUZICA sept.1969: "Margareta Paslaru, in plina maturitate profesionala, s-a afirmat si de data aceasta in calitate de autor si interpret al muzicii usoare romanesti."

Ecaterina Oproiu – „Contemporanul” 1969: Ea a trecut peste voga altora si a ei, reinnoita de folclor, sacaita de insuccesul brasovean, revitalizata de recital, adica de maratonul acela temerar cand un ceas, doua ceasuri, interpretul ramane in mijlocul multimii neajutorat si insingurat, in acea alba insingurare a alergatorului de cursa lunga. Cu galetile in mana gafaind ambitios, ea a jucat cel mai important rol al vietii ei. Rolul de self-made-man, ar spune unii. Noi l-am numi altfel. Noi am spune ca rolul ei e de fapt un rol dublu, pentru ca pe rand sau in acelasi timp ea a fost de-a lungul carierei sale si Pygmalion si statuia.

Octavian Ursulescu, Independentul - 25.09.2006: Prima ei compozitie s-a chemat “A nimanui sunt...” si a retinut atentia lui Lazarov, care a incurajat-o si a girat recitalul ei de la “Cerbul de aur”, alaturi de formatia Rolf Albricht.

Costin Buzdugan, Steagul Rosu 09.03.1969: Prima vedeta a serii a fost Margareta Pislaru - aceasta inimoasa cintareata, model de perseverenta si seriozitate profesionala, cea care a fost in stare sa invete - si inca mult, ne-a aratat exact la un an de atunci - din cele intamplate la prima editie a Cerbului de Aur. In remarcabil progres, intr-un progres care se pare ca-i va deschide meritata cariera internationala, ea s-a revansat in aceeasi sala, evoluand dezinvolta, ca o artista stapana pe arta ei implinita.

Scanteia Tineretului – 11.03.1969: Alaturi de satisfactiile pe care nu puteau sa nu le ofere nume prestigioase ca Greco, Barbara, Cinquetti, am avut revelatia unei Margareta Paslaru aliniata fara nicio reticenta, fara niciun rabat, zonelor inalte ale muzicii usoare, valorii internationale. Drumul ei - de munca, de perseverenta - este un exemplu pe care il dorim urmat de toate tinerele noastre "sperante"

Click video:   Azi vreau sa rad din nou

                     Un baiat

                     Acesta e cantecul meu

                     Tarina de la Gaina
                     Va veni o clipa
                     Viva Maria
                     Doar tu imi placi
                     Nici ploaia
                     A nimanui sunt
                     Asa e viata

Margareta Paslaru de vorba cu Oana Georgescu

Joi, 8 martie, de la ora 12:00, invitata doamnei Margareta Paslaru este Oana Georgescu, secretar literar artistic si PR al Teatrului de Revista ”Constantin Tănase, specialist în Relaţii Publice şi Comunicare, scriitor, jurnalist, fotoreporter și realizator TV, consilier de imagine, profesor, organizator şi promotor de evenimente, impresar artistic.
S-a născut la București, a absolvit Facultatea de Chimie, Universitatea Bucureşti (1993), Cursul Postuniversitar „Manager Relaţii Publice şi Comunicare” (IRECSON, 2003), Cursurile de Impresariat Artistic (Centrul de Pregătire Profesională în Cultură din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, 2009), de Formator în domeniul Educaţie şi Formare Profesională, Cercetare, Proiectare, Sport (SVASTA Integrated Consulting Group, 2012) şi Cursul ADAF, Asociaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Feminin – “Eliminarea stereotipurilor de gen din mass-media şi din societatea românească” (2013).
Este membră a Asociaţiei Române de Relaţii Publice (ARRP), a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) şi a Asociaţiei Presei Sportive din România.
Este autoarea cărţilor “Surâsul şi lacrima scenei” (Ed. Scripta, l998), ”FUGAR(U) prin lumea muzicii” (Ed. Casa Radio, 2004), “Iuliana Marciuc în MIEZUL ZILEI” (Ed. Meteor Press, 2009), “Reverberaţii de neuitat. Pianista Dana Protopopescu, 40 de ani de carieră” (Editura Muzicală, 2011), “55 de Ani de TVR în 55 de CONFESIUNI” (cu Liana Săndulescu și Iuliana Marciuc, Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2011), “Cornel Fugaru” şi “Alexandru Jula” (Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2012), “Alexandru Jula, Ultimul romantic”, 2013 şi “Jolt Kerestely, O viaţă pentru cântec”, 2014 (Grupul Editorial Pro Universitaria), ”Alexandru Arșinel. Și a fost mâna lui Dumnezeu…” (Editura ALL, 2014), ”Iosif Ion Prunner. Trei generații la Ateneul Român”, ”Maria Dragomiroiu. Cântecul și dragostea”. ”Destine ca-n filme cu Iuliana Marciuc” (editua ALL, 2016).

Margareta Paslaru invitata la 'Serviciul de noapte' cu Maria Toghina

Va invitam la ora 24, la Radio Romania Actualitati

Intre gingasie si forta, femeile mereu surprinzatoare!

Margareta Paslaru vine in direct in editia de luni a Serviciului de Noapte cu Maria Țoghină pentru o discutie sincera despre locul si rolul femeii in societate, despre generozitate si datorie.


Vom discuta si despre albumul Providenta, care urmeaza sa fie lansat la finalul lunii martie si vom difuza ultimele creatii. Drepturile de autor pentru acest album vor fi donate in beneficiul Asociatiilor de Nevazatori.
Vom difuza si un interviu in exclusivitate cu o tanara sublocotent 23 de ani care se afla in misiune in Afganistan si are in subordine 30 de soldati.